Cuprinsul ghidului
Ce trebuie să știi
La starea civilă sau notar, alegi o autoritate competentă de la locul încheierii căsătoriei ori al ultimei locuințe comune, dacă îndeplinești condițiile procedurii. În instanță nu alegi liber: pornești de la judecătoria ultimei locuințe comune dacă cel puțin unul dintre soți mai locuiește în circumscripția ei; altfel urmează locuința pârâtului, apoi locuința reclamantului când pârâtul nu locuiește în România și instanțele române sunt competente. Dacă ambii locuiesc în străinătate, se aplică regula specială a acordului expres sau, în lipsă, Judecătoria Sectorului 5 București, numai după confirmarea competenței internaționale a României.
Mai întâi procedura, apoi locul depunerii
Locul depunerii nu poate fi stabilit fără să știi dacă dosarul este administrativ, notarial sau judiciar. Starea civilă este posibilă numai prin acord și fără copii minori împreună. Notarul poate instrumenta divorțul prin acord inclusiv cu copii minori, dar numai dacă părinții convin asupra tuturor elementelor cerute de lege. Instanța este necesară când lipsește acordul ori trebuie luată o decizie pe care procedurile consensuale nu o pot impune.
După această filtrare, folosește exclusiv regula traseului rămas. Faptul că o localitate este comodă, că acolo lucrează avocatul sau că acolo se află apartamentul comun nu creează singur competență. Trimite autorității datele relevante înainte de plată și cere confirmarea modului de depunere și a actelor; răspunsul practic nu înlocuiește însă analiza legală când situația este contestată sau internațională.
| Procedură | Când poate fi folosită | Primul criteriu teritorial | Ce nu stabilește competența |
|---|---|---|---|
| Starea civilă | Acord și lipsa copiilor minori împreună. | Locul încheierii căsătoriei sau ultima locuință comună. | Domiciliul actual ales numai pentru comoditate. |
| Notar | Acord; cu minori numai dacă acordul parental este complet și acceptabil. | Locul încheierii căsătoriei sau ultima locuință comună. | Orice birou notarial din țară. |
| Instanță | Prin acord ori pe unul dintre celelalte temeiuri legale. | Judecătoria stabilită prin ordinea art. 915 CPC. | Locul căsătoriei sau locul bunurilor, luate singure. |
| Caz internațional | După regula aplicabilă raportului cu alte state. | Mai întâi statul ale cărui autorități sunt competente; apoi regula teritorială internă. | Cetățenia română ori un act românesc, luate izolat. |
Unde se depune divorțul la starea civilă
Soții pot adresa cererea ofițerului de stare civilă de la locul unde s-a încheiat căsătoria sau de la ultima lor locuință comună. Sunt două legături teritoriale alternative, nu orice primărie din județ. Procedura rămâne condiționată de acordul ambilor soți, absența copiilor minori împreună și celelalte condiții legale; competența teritorială nu vindecă lipsa eligibilității.
Normele din 2024 cer ca soții să declare adresa ultimei locuințe comune în cerere și reglementează obținerea documentelor din registrele competente. Pentru o căsătorie încheiată în străinătate și transcrisă în registrele române, procedura administrativă este descrisă de norme dacă ultima locuință comună a fost în România. Comunică de la început faptul că actul a fost transcris și autoritatea care păstrează actul român.
| Legătura cu localitatea | Ce comunici | Ce confirmă autoritatea |
|---|---|---|
| Acolo a fost încheiată căsătoria | Localitatea, data și numărul actului/certificatului, dacă este disponibil. | Că păstrează sau poate accesa actul și poate primi cererea. |
| Acolo a fost ultima locuință comună | Adresa la care soții au locuit împreună și perioada relevantă. | Competența teritorială și forma declarației sau dovezilor cerute. |
| Căsătorie străină transcrisă în România | Statul emitent, transcrierea și ultima locuință comună din România. | Aplicarea art. 184 alin. (2) și circuitul actului de căsătorie. |
Cum identifici notarul competent
Și pentru notar reperele sunt locul încheierii căsătoriei și ultima locuință comună. Regulamentul de aplicare a Legii notarilor precizează competența biroului din circumscripția judecătoriei în care se află unul dintre aceste locuri. Nu porni de la ideea că orice notar din România poate prelua divorțul doar fiindcă soții sunt de acord.
În procedura notarială, ultima locuință comună este locuința în care soții au conviețuit. Regulamentul arată că dovada se poate face prin actele de identitate din care rezultă domiciliul ori reședința comună sau, când aceasta nu poate fi făcută astfel, prin declarațiile autentice pe propria răspundere ale fiecărui soț, consemnate în procedură. Cere biroului forma concretă înainte de a autentifica o declarație în alt loc.
| Dată | De ce contează | Dovadă posibilă |
|---|---|---|
| Locul încheierii căsătoriei | Poate stabili una dintre circumscripțiile în care există notar competent. | Certificatul de căsătorie și datele actului. |
| Ultima locuință în care soții au conviețuit | Poate crea alternativa teritorială prevăzută de lege. | Acte de identitate cu domiciliu/reședință comună ori declarațiile autentice prevăzute de regulament. |
| Copiii minori și acordul parental | Stabilește eligibilitatea procedurii, nu doar lista de acte. | Datele copiilor și proiectul înțelegerii complete. |
| Orice legătură cu alt stat | Trebuie verificată înaintea competenței teritoriale interne. | Cetățenii, reședințe, acte străine și proceduri deja deschise. |
Arborele de competență pentru instanță
Cererea de divorț se judecă în primă instanță de o judecătorie. Articolul 915 CPC nu oferă reclamantului un meniu de instanțe, ci o succesiune de criterii. Oprește analiza la primul criteriu aplicabil și documentează faptele pe care îl bazezi. În special, nu sări direct la locuința pârâtului fără să verifici ultima locuință comună și dacă unul dintre soți mai locuiește în circumscripția acelei judecătorii.
1. A existat o locuință comună?
Identifică ultima locuință în care soții au trăit împreună. Locul ceremoniei și locul apartamentului comun nu înlocuiesc acest fapt.
2. Mai locuiește unul dintre soți în acea circumscripție?
Dacă da, competența revine judecătoriei în a cărei circumscripție se află ultima locuință comună. Criteriul funcționează chiar dacă celălalt soț s-a mutat.
3. Dacă nu, unde locuiește pârâtul?
Dacă soții nu au avut locuință comună sau niciunul nu mai locuiește în circumscripția relevantă, urmează judecătoria locuinței pârâtului din România.
4. Pârâtul nu locuiește în România?
Dacă instanțele române sunt competente internațional, urmează judecătoria în circumscripția căreia locuiește reclamantul.
5. Ambii soți locuiesc în străinătate?
Dacă România are competență internațională, soții pot conveni expres asupra oricărei judecătorii din România; în lipsa acordului, legea indică Judecătoria Sectorului 5 București.
6. Transformă adresa în instanță
Caută localitatea sau strada în instrumentul oficial al circumscripțiilor și verifică pagina judecătoriei pentru datele actuale de registratură.
Ce dovezi pregătești pentru adresă și locuința comună
Competența se bazează pe fapte care trebuie descrise coerent: unde a fost ultima gospodărie comună, când a încetat conviețuirea și unde locuiește acum fiecare soț. Nu există o singură factură magică. Relevanța unui înscris depinde de ceea ce dovedește, de perioadă și de concordanța cu celelalte date. În cererea judiciară explică regula folosită și atașează înscrisurile disponibile, iar adresa pârâtului trebuie indicată real pentru comunicare.
Pentru notar există regula probatorie expresă a actelor de identitate ori a declarațiilor autentice când domiciliul/reședința comună nu rezultă din ele. Pentru instanță, lista de mai jos este una practică, nu un catalog legal închis. Dacă nu cunoști locuința actuală a pârâtului, spune exact ce date ai și ce demersuri ai făcut; o adresă veche prezentată ca actuală poate produce citări nereușite și întârzieri.
| Fapt de dovedit | Informații sau înscrisuri utile | Limită |
|---|---|---|
| Locul și data căsătoriei | Certificatul de căsătorie și actul transcris, dacă este cazul. | Este criteriu direct la notar/stare civilă, nu criteriul inițial al instanței. |
| Ultima locuință comună | Adresa completă, perioada, acte de identitate, contract, corespondență ori alte înscrisuri concordante. | Titlul asupra locuinței nu dovedește singur că soții au conviețuit acolo. |
| Un soț încă locuiește în circumscripție | Adresa actuală și înscrisuri apropiate de data depunerii. | Contează circumscripția judecătoriei, nu neapărat aceeași adresă exactă. |
| Locuința pârâtului | Adresa reală și completă pentru stabilirea instanței și citare. | Domiciliul formal poate fi insuficient dacă situația reală este contestată. |
| Locuința reclamantului | Adresa actuală, folosită numai la treapta legală corespunzătoare. | Nu devine criteriu doar pentru că depunerea acolo este mai comodă. |
Când unul sau ambii soți locuiesc în străinătate
Într-un caz internațional nu începe cu întrebarea «care judecătorie din România?». Începe cu întrebarea «instanțele cărui stat pot judeca divorțul?». Pentru situațiile acoperite în Uniunea Europeană, Regulamentul (UE) 2019/1111 folosește criterii precum reședința obișnuită comună, ultima reședință obișnuită comună dacă unul a rămas acolo, reședința obișnuită a pârâtului, reședința unuia dintre soți la cererea comună, anumite perioade de reședință ale reclamantului și cetățenia comună. Aceste criterii nu sunt identice cu ordinea teritorială internă din art. 915 CPC.
Dacă un criteriu internațional atribuie competență instanțelor române, abia apoi art. 915 indică judecătoria din România. Dacă ambii soți locuiesc în străinătate, acordul asupra unei judecătorii sau regula Judecătoriei Sectorului 5 nu creează prin ele însele competență internațională. Verifică și dacă există un proces deja deschis în alt stat.
Când există copii, competența pentru răspunderea părintească se analizează distinct, pornind ca regulă europeană de la reședința obișnuită a copilului și de la excepțiile regulamentului. Faptul că o instanță poate judeca divorțul nu dovedește automat că poate decide toate măsurile privind copilul. Nici legea aplicabilă divorțului nu trebuie confundată cu instanța competentă.
- țara și data de la care fiecare soț are reședința obișnuită actuală;
- ultima reședință obișnuită comună și dacă unul dintre soți a rămas acolo;
- cetățenia sau cetățeniile fiecărui soț;
- dacă cererea este comună sau formulată de un singur soț;
- reședința obișnuită a fiecărui copil și orice mutare recentă;
- orice dosar, hotărâre sau măsură deja existentă într-un alt stat.
Verificarea finală înainte de plată și depunere
O depunere la locul greșit nu face cauza mai simplă. În instanță, competența este verificată în cadrul procedurii și o declinare poate muta dosarul, consumând timp. În procedurile consensuale, autoritatea verifică dacă poate instrumenta cererea; o programare informală nu garantează admiterea dacă datele comunicate au fost incomplete.
1. Scrie cronologia locuințelor
Notează locul căsătoriei, ultima locuință comună, data separării și locuința actuală a fiecărui soț.
2. Marchează elementele internaționale
Adaugă reședințele obișnuite, cetățeniile, situația copilului și orice procedură din alt stat.
3. Alege procedura eligibilă
Verifică acordul, copiii și ceea ce trebuie decis; nu alege instituția numai după adresă sau cost.
4. Aplică ordinea legală
Folosește cele două repere consensuale ori arborele art. 915, fără a sări la criteriul mai convenabil.
5. Identifică instituția exactă
Pentru instanță folosește harta oficială a circumscripțiilor; pentru notar sau stare civilă cere confirmarea directă a competenței.
6. Confirmă canalul și plata
Verifică programarea, registratura, formatul copiilor, taxa și identificatorii plății pe pagina autorității alese.
7. Păstrează dovada
Salvează răspunsul, chitanța și numărul de înregistrare; urmărește orice solicitare de completare sau problemă de competență.
Un caz concret, pas cu pas
Situația de la care pornim
Ioana și Paul s-au căsătorit la Iași și au locuit împreună în Brașov. După separare, Ioana a rămas într-o altă adresă din circumscripția aceleiași judecătorii din Brașov, iar Paul s-a mutat la Cluj. Au un copil care locuiește tot în Brașov și nu se înțeleg asupra programului. Ioana ar prefera să depună la Iași deoarece acolo se află actul de căsătorie.
Ce rezultă din situație
Lipsa acordului asupra copilului face necesară instanța, nu starea civilă sau notarul. Pentru divorț, primul criteriu din art. 915 este ultima locuință comună, iar cel puțin unul dintre soți încă locuiește în circumscripția acelei judecătorii. Prin urmare, analiza pornește de la judecătoria competentă pentru adresa din Brașov, identificată în harta oficială a circumscripțiilor; locul căsătoriei din Iași nu mută procesul acolo.
Documentele și ipotezele exempluluiDeschide dacă vrei să verifici pe ce se bazează cazul.
Ce informații te ajută
- certificatul de căsătorie care arată locul și data actului
- înscrisuri coerente privind ultima locuință comună din Brașov
- dovada actuală că Ioana locuiește în circumscripția relevantă
- adresa completă a lui Paul din Cluj pentru citare
- date despre locuința, școala și rutina actuală a copilului
- rezultatul verificării în harta oficială a circumscripțiilor
Ipotezele exemplului
- ultima locuință comună și adresele actuale nu sunt contestate prin alte probe;
- nu există un dosar de divorț deja deschis în altă instanță;
- copilul are reședința obișnuită în România, fără o mutare internațională recentă;
- exemplul arată metoda de stabilire a competenței, nu decide o excepție factuală pe care numai instanța o poate tranșa.
Limita exemplului: este o situație educațională simplificată, nu un rezultat garantat și nu înlocuiește verificarea documentelor reale.
Ce verifici înainte de pasul următor
- 1
Notează locul căsătoriei și ultima locuință comună.
- 2
Verifică domiciliile actuale ale ambilor soți.
- 3
Confirmă instituția competentă înainte de a plăti o taxă.
Documente și informații de pregătit
Lista este un punct de pornire. Instituția sau profesionistul care instrumentează cazul confirmă forma și documentele suplimentare.
- certificatul de căsătorie și datele actului, inclusiv transcrierea dacă a fost emis în străinătate
- cronologia adreselor și data încetării conviețuirii
- dovezile disponibile despre ultima locuință comună
- adresa actuală și reală a fiecărui soț
- adresa completă la care pârâtul poate fi citat
- dovezi că unul dintre soți mai locuiește în circumscripția ultimei locuințe comune
- cetățeniile și perioadele de reședință obișnuită, dacă există elemente internaționale
- datele reședinței obișnuite a copilului, dacă sunt cerute măsuri parentale
- orice număr de dosar sau procedură deja începută în România ori în alt stat
- confirmarea instituției, instrucțiunile de plată și dovada depunerii
Ce se confundă frecvent
- Nu confunda locul încheierii căsătoriei cu primul criteriu al instanței.
- Nu sări direct la locuința pârâtului înainte de verificarea ultimei locuințe comune.
- Nu alege judecătoria numai pentru că acolo se află bunurile comune sau avocatul.
- Nu trata domiciliul din actul de identitate ca singura realitate posibilă când locuința este contestată.
- Nu aplica art. 915 înainte de a verifica dacă România are competență internațională.
- Nu presupune că instanța divorțului este automat competentă și pentru toate cererile privind un copil care locuiește în alt stat.
- Nu plăti și nu trimite originale până nu verifici autoritatea exactă și canalul ei oficial.
Întrebări frecvente
Poți depune cererea la orice judecătorie?
Nu. În situațiile interne se aplică ordinea specială din art. 915 CPC. Alegerea oricărei judecătorii este prevăzută numai pentru ipoteza în care ambii soți nu locuiesc în țară, există competență internațională a României și părțile convin expres.
Contează unde ne-am căsătorit?
Da pentru starea civilă și notar, unde locul căsătoriei este unul dintre cele două repere teritoriale. Pentru instanță, locul căsătoriei nu este criteriul de pornire al art. 915.
Poți depune acolo dacă numai tu ai rămas la ultima locuință comună?
Da, dacă încă locuiești în circumscripția judecătoriei în care se află ultima locuință comună. Legea cere ca unul dintre soți, nu neapărat amândoi, să mai locuiască în acea circumscripție.
Ce se întâmplă dacă pârâtul locuiește în străinătate?
Mai întâi verifici competența internațională a instanțelor române. Dacă aceasta există și pârâtul nu locuiește în țară, art. 915 indică judecătoria locuinței reclamantului. Citarea în străinătate rămâne o etapă separată.
Este automat competent Sectorul 5 când ambii soți locuiesc în străinătate?
Nu automat. Mai întâi trebuie să existe competență internațională a României. Dacă există, soții pot conveni expres asupra oricărei judecătorii din România; numai în lipsa acordului art. 915 indică Judecătoria Sectorului 5 București.
Surse oficiale pentru acest ghid
Sursele folosite pentru documentarea ghidului sunt listate mai jos. Pentru o decizie concretă, verifică forma în vigoare și actele situației tale.
Nu afișăm o dată de verificare juridică până când sursele acestui ghid nu sunt reverificate integral și documentat.
Sinteză realizată cu asistență AI. Conținutul nu este prezentat ca revizuit de un avocat, notar sau magistrat și nu înlocuiește consultanța juridică.
- Codul civil — forma consolidatăPortal LegislativArt. 263–264 despre interesul și ascultarea copilului; art. 424 și 448 despre stabilirea paternității și egalitatea copilului din afara căsătoriei; art. 273 despre interdicția unei noi căsătorii cât timp persoana este căsătorită; art. 312–372 despre regimurile matrimoniale, locuința familiei, bunurile comune/proprii, aporturile la societăți, independența patrimonială și lichidare; art. 373–404 despre divorț, despăgubiri, întreținerea între foștii soți și prestația compensatorie; art. 486–534 despre autoritatea părintească și întreținere; art. 577–597 despre accesiunea imobiliară; art. 636–686 despre coproprietate și partaj; art. 970–983 despre drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor; art. 1034–1085 despre testament, legate și revocare; art. 1345–1348 despre îmbogățirea fără justă cauză; art. 1599–1608 despre preluarea datoriei; art. 2013–2038 despre mandat și încetarea lui; art. 2230–2232 despre beneficiarul asigurării de persoane; art. 2500–2544 despre prescripția extinctivă.
- Normele metodologice de stare civilă din 21 martie 2024Portal LegislativArt. 158–176 despre eliberarea certificatelor și extraselor multilingve, inclusiv un nou certificat în caz de pierdere, reprezentarea și formatul electronic; art. 184–197 despre divorțul administrativ și certificatul rezultat.
- Proceduri și acte notariale — divorțulUniunea Națională a Notarilor Publici din RomâniaSecțiunea «Divorțul pe cale notarială»: competență, acte, depunerea prin mandatar, termenul de 30 de zile, prezența la confirmare și verificările când există copii.
- Codul de procedură civilă — forma consolidatăPortal LegislativArt. 80–89 despre reprezentare, forma mandatului și actele de dispoziție; art. 155–167 despre citare, inclusiv persoana aflată în străinătate; art. 194 despre cerere; art. 910–914 despre executarea hotărârilor privitoare la minori; art. 915–935 despre competență, prezență, măsurile provizorii, soluționarea și efectele divorțului; art. 980–996 despre partaj; art. 997–1.002 despre ordonanța președințială; art. 1.094–1.101 despre recunoașterea hotărârilor străine.
- Circumscripțiile instanțelor judecătoreștiPortalul instanțelor de judecatăInstrument oficial pentru identificarea judecătoriei care cuprinde o anumită localitate sau adresă în circumscripția sa teritorială.
- Divorț și separare legală în RomâniaPortalul european e-JustițieOrientare privind instanța competentă, depunerea cererii și recunoașterea în context european.
- Regulamentul (UE) 2019/1111 — Bruxelles IIbEUR-LexArt. 3–6 despre competența internațională în materie matrimonială; art. 7–15 despre competența parentală; art. 20 despre procese pendinte; art. 30–38 despre recunoașterea hotărârilor, certificatul din anexa II și motivele de refuz; art. 64–66 despre actele autentice și acordurile, inclusiv anexa VIII; art. 100 despre aplicarea în timp.