Cuprinsul ghidului
Ce trebuie să știi
După încetarea comunității, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotelor și realizarea partajului. Lichidarea se poate face prin act autentic notarial sau prin hotărâre judecătorească.
Ce se schimbă la divorț și ce rămâne de lichidat
Hotărârea sau certificatul de divorț desface legătura matrimonială și produce efectele stabilite pentru divorț. Nu mută singur casa în patrimoniul unuia, nu împarte soldul contului și nu îl scoate pe codebitor din contractul bancar. Potrivit art. 356 din Codul civil, dacă regimul comunității încetează prin divorț, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie asupra bunurilor comune până la stabilirea cotelor. Art. 355 adaugă că, până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă în privința bunurilor și obligațiilor sale.
Această etapă intermediară explică de ce expresia «după divorț avem fiecare jumătate din casă» este prea rapidă. Egalitatea contribuției este prezumată până la proba contrară, dar cota trebuie stabilită în lichidare, iar lotul material este o etapă ulterioară. O cotă de 1/2 din masa netă nu înseamnă că fiecare deține fizic câte o cameră, jumătate din mașină și jumătate din fiecare obiect.
| Întrebarea | Ce stabilește | Ce nu rezolvă singură |
|---|---|---|
| Când a încetat comunitatea? | Perioada în care achizițiile și obligațiile sunt analizate potrivit regimului matrimonial. | Nu clasifică automat fiecare bun și fiecare plată. |
| Ce intră în lichidare? | Bunurile comune, pasivul și creanțele care trebuie regularizate. | Nu stabilește cota de contribuție doar prin enumerare. |
| Care este cota fiecăruia? | Partea valorică din masa netă, pornind de la contribuția globală. | Nu atribuie încă un anumit bun unei anumite persoane. |
| Cum se face partajul? | Loturi în natură, atribuire cu sultă sau vânzare și distribuirea prețului. | Nu modifică de la sine contractele cu terții, precum banca. |
Construiește calendarul patrimonial înaintea inventarului
În dosarele de partaj, o zi poate schimba calificarea unei achiziții sau a unei plăți. Notează data căsătoriei, data oricărei convenții matrimoniale, perioadele de separare, data introducerii cererii de divorț, data la care divorțul a devenit efectiv și data fiecărei operațiuni importante. Art. 385 fixează, între soți, încetarea regimului la introducerea cererii de divorț, cu posibilitatea constatării datei separației în fapt în condițiile textului.
Nu confunda despărțirea locativă cu încetarea dovedită a regimului. Dacă se cere ca data separației în fapt să fie relevantă, ea trebuie formulată și susținută în cadrul prevăzut de lege. Pentru terți există reguli proprii de opozabilitate. Un extras bancar sau o factură se citește pe acest calendar, nu izolat.
Înaintea căsătoriei
Separă bunurile și datoriile preexistente și păstrează actele care le individualizează.
Începutul regimului
Notează data căsătoriei și verifică dacă există o convenție matrimonială ori o schimbare ulterioară de regim.
Perioada comunității
Leagă fiecare achiziție, venit, credit și investiție de documentul și data sa.
Separarea în fapt
Descrie locuințele, bugetele și plățile separate; nu presupune automat efectul juridic al datei.
Cererea de divorț
Păstrează dovada datei introducerii, reperul legal obișnuit al încetării regimului între soți.
După încetarea regimului
Evidențiază separat ratele, taxele, folosința, chiriile, reparațiile și înstrăinările ulterioare.
Lichidarea finală
Actul notarial ori hotărârea stabilește cotele și rezultatul, urmat de predare, plăți și publicitate.
Schema inventarului
De la patrimoniu la o variantă de împărțire
Împărțirea este ultima etapă. Mai întâi se stabilește ce intră în analiză și la ce valoare.
Contractele cu creditorii nu se modifică automat prin partaj.
Inventarul util leagă fiecare poziție de dată, valoare și dovadă
Creează un registru unic, nu dosare paralele cu liste diferite. Pentru fiecare bun treci descrierea exactă, identificatorul, data și actul dobândirii, titularul formal, sursa fondurilor, valoarea actuală propusă, persoana care îl folosește și sarcinile. Pentru fiecare datorie notează creditorul, semnatarii, data, scopul, soldul, garanția și cine a plătit după despărțire.
Inventarul cuprinde și pozițiile contestate. Dacă unul spune că suma dintr-un cont provine dintr-o moștenire, înregistrează atât existența soldului, cât și pretenția de bun propriu, cu dovada încă lipsă sau disponibilă. Disputa devine astfel o întrebare probatorie clară, nu un motiv să dispară poziția din tabel.
| Poziție | Date de consemnat | Dovada de control |
|---|---|---|
| Imobil | Adresă, număr cadastral, data dobândirii, valoare actuală, ipoteci și folosință. | Contract, extras de carte funciară, dosar cadastral, credit și evaluare. |
| Autoturism | Marcă, VIN, an, finanțare, valoare, deținător și starea bunului. | Contract, factură, certificat, leasing/credit și reper de evaluare. |
| Cont sau numerar | Banca, titular, monedă, proveniență, solduri la datele relevante și transferuri. | Extrase complete obținute licit și acte pentru sursa sumelor. |
| Bun mobil relevant | Identificare, data cumpărării, locație, stare și valoare realistă. | Factură, garanție, fotografii datate și ofertă comparabilă. |
| Datorie | Creditor, semnatari, scop, sold, scadențe, garanții și plăți ulterioare. | Contract, acte adiționale, grafic, extras și adresă de sold. |
| Creanță între foștii soți | Cine a plătit, din ce sursă, pentru ce obligație și în ce perioadă. | Extrase, chitanțe, comunicări și legătura cu bunul sau datoria. |
| Fructe și folosință | Chirii încasate, costuri suportate ori folosință exclusivă pretinsă. | Contracte, transferuri, facturi și cronologie de ocupare. |
Bun comun, bun propriu și creanță sunt trei calificări diferite
Art. 339 stabilește regula bunurilor dobândite în timpul comunității legale. Art. 340 enumeră bunuri proprii, inclusiv, în condițiile textului, bunurile dobândite prin moștenire, legat sau donație, bunurile de uz personal, despăgubirile pentru prejudiciul adus unuia dintre soți și valorile care înlocuiesc un bun propriu. Art. 341 tratează veniturile din muncă și cele asimilate în funcție de scadența creanței în timpul comunității.
Numele trecut pe contract, factură, talon sau cont nu este întotdeauna răspunsul complet. Invers, folosirea de către familie nu transformă automat bunul propriu într-un bun comun. O contribuție comună la renovarea casei moștenite de unul dintre soți poate ridica o pretenție valorică, fără ca imobilul să își piardă automat caracterul propriu. De aceea se separă proprietatea de creanțele pentru fonduri ori investiții.
| Situație | Întrebarea corectă | Probe utile |
|---|---|---|
| Apartament cumpărat în căsătorie pe numele unuia | Când și sub ce regim a fost dobândit, din ce fonduri și cu ce sarcini? | Contract, data plății, convenție matrimonială, avans și credit. |
| Teren primit prin moștenire | Actul succesoral îl desemnează pe unul și există o excepție convenită? | Certificat de moștenitor, carte funciară și acte ulterioare. |
| Bun cumpărat după vânzarea unui bun propriu | Poate fi urmărit neîntrerupt traseul valorii proprii reinvestite? | Contracte de vânzare/cumpărare și extrase între operațiuni. |
| Renovare în bunul propriu al celuilalt | Ce fonduri și lucrări au existat și ce pretenție valorică rezultă? | Devize, facturi, transferuri, autorizații și evaluare tehnică. |
| Salariu restant plătit după încetarea comunității | Când a devenit scadentă creanța salarială potrivit actelor? | Contract de muncă, stat de plată, decizie și extras. |
| Cadou de la părinți | Cine este donatarul și ce intenție rezultă din înscrisuri? | Contract, explicația transferului și comunicări contemporane. |
Cota se stabilește prin contribuția globală, nu printr-un singur salariu
La lichidare, art. 357 alin. (2) cere determinarea cotei fiecărui soț după contribuția sa atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară, contribuția este prezumată egală. Cel care solicită o cotă diferită trebuie să transforme procentul afirmat într-o demonstrație coerentă pentru ansamblul perioadei, nu să aleagă doar lunile favorabile.
Contribuția nu se reduce mecanic la diferența dintre salarii. Veniturile, plata avansului și ratelor, munca în gospodărie, îngrijirea copiilor, sprijinul activității celuilalt și asumarea cheltuielilor obișnuite pot conta în analiza globală, în funcție de probe și de cazul concret. Nici salariul mai mare, nici faptul că un soț nu a avut contract de muncă într-o perioadă nu produc singure o cotă prestabilită.
Lucrează cu perioade comparabile. Un tabel pe ani poate arăta veniturile nete dovedite, cheltuielile comune principale, perioadele de îngrijire, ratele și sursele proprii pretinse. Explică golurile și evită precizia falsă: o cotă de 73% cerută fără traseu documentar este mai slabă decât o teză clară, legată de probe verificabile.
- pornește de la prezumția legală de contribuție egală și indică exact de ce ar fi răsturnată;
- compară întreaga perioadă relevantă, nu doar anul cu cea mai mare diferență de venit;
- separă fondurile proprii reinvestite de veniturile comune și de plățile curente;
- include contribuția la obligațiile comune, nu doar la achiziția activelor;
- descrie perioadele de îngrijire a copiilor și muncă domestică prin fapte, nu prin sloganuri;
- evită dublarea aceleiași împrejurări în cotă, creanță și valoarea lotului;
- leagă fiecare afirmație importantă de un act, un martor admisibil ori o expertiză relevantă.
Acordul complet duce la notar; disputa cere procedura judiciară
Art. 355 permite lichidarea prin act autentic notarial sau hotărâre judecătorească. La notar este necesar un acord real asupra masei, caracterului bunurilor, cotelor, valorilor, atribuirii, sultei, termenelor și modului de predare. Faptul că ambii vor «să termine amiabil» nu este suficient cât timp unul contestă un cont, o valoare sau cine preia creditul.
În instanță, cererea trebuie să indice persoanele, titlul, toate bunurile, valoarea, locul și deținătorul lor. Instanța clarifică masa, coproprietarii, cotele și creanțele, poate dispune expertiză și urmărește mai întâi împărțirea în natură. Înțelegerea rămâne posibilă pe tot parcursul procesului, inclusiv numai pentru o parte dintre bunuri.
Cererea și răspunsul
Părțile formulează inventarul, valorile, cotele, creanțele, apărările și soluția cerută, cu înscrisurile disponibile.
Fixarea punctelor recunoscute
La început se clarifică bunurile acceptate, locul lor, valorile necontestate și diferențele reale.
Stabilirea masei și cotelor
Instanța decide ce intră în partaj, cine este coproprietar, cota și creanțele legate de starea comună.
Măsurare și evaluare
Când lipsesc datele tehnice, expertul stabilește valoarea, posibilitatea partajării în natură și propuneri de loturi.
Formarea rezultatului
Se analizează natura bunurilor, cotele, acordurile, folosința și celelalte criterii legale pentru loturi sau atribuire.
Sultă ori vânzare
Bunul indivizibil poate fi atribuit cu plata echivalentului; dacă atribuirea nu funcționează, se poate ajunge la vânzare.
Hotărâre, predare și publicitate
După rămânerea definitivă se execută predarea și plățile, iar drepturile imobiliare se înscriu în cartea funciară.
Partajul se termină numai când rezultatul poate fi pus în practică
Soluția trebuie testată financiar înainte de a fi cerută. Dacă unul dorește apartamentul, calculează valoarea actuală acceptată ori expertizată, cota celuilalt, creanțele admise și sulta posibilă. Verifică dacă persoana poate plăti sulta la termen și dacă poate susține creditul. Instanța poate atribui provizoriu bunul cu obligația consemnării sumelor sau îl poate atribui definitiv pentru motive temeinice; dacă nimeni nu cere ori nu poate realiza atribuirea, legea prevede vânzarea.
Pentru imobile, art. 680 din Codul civil leagă efectele de înscrierea actului autentic sau a hotărârii definitive în cartea funciară. Legea nr. 7/1996 reglementează înscrisul și cererea de publicitate. Pentru un credit, actul de partaj rezolvă raportul dintre foștii soți asupra proprietății, dar nu substituie acordul creditorului la schimbarea debitorilor sau garanțiilor.
| Soluție | Cum funcționează | Ce trebuie verificat înainte |
|---|---|---|
| Loturi în natură | Fiecare primește bunuri ori părți care pot fi separate fără pierdere nejustificată. | Acces, cadastru, funcționalitate, diferențe de valoare și costurile separării. |
| Atribuire cu sultă | Unul primește bunul, iar celălalt primește suma care echilibrează dreptul său. | Evaluarea, cota, creanțele, termenul și sursa reală de plată a sultei. |
| Vânzare prin învoială | Părțile vând și distribuie prețul după drepturile stabilite. | Preț minim, termen, agent, costuri, posesie și plata creditorilor. |
| Vânzare prin executor | Instanța dispune valorificarea potrivit procedurii când atribuirea ori vânzarea amiabilă nu reușește. | Riscul de preț, termenele, cheltuielile și bunurile rămase de împărțit. |
| Partaj parțial | Se rezolvă bunurile convenite, iar disputa continuă pentru restul. | Să nu fie pierdute pozițiile omise, creanțele conexe și coerența cotelor. |
| Bun omis | Codul civil permite un partaj suplimentar pentru bunurile necuprinse. | Dovada caracterului bunului și efectul termenelor asupra pretențiilor distincte. |
Un caz concret, pas cu pas
Situația de la care pornim
Ana și Radu s-au căsătorit în 2014, sub comunitatea legală. În 2017, Ana a primit 80.000 lei prin moștenire. În 2018 au cumpărat un apartament, ambii semnând creditul, iar în 2021 au cumpărat o mașină. S-au separat în martie 2025, cererea de divorț a fost introdusă în iulie, iar divorțul a rămas definitiv în decembrie. La pregătirea partajului, apartamentul este estimat orientativ la 600.000 lei, mașina la 70.000 lei, economiile la 50.000 lei, iar banca indică un sold de 120.000 lei. După introducerea divorțului, Radu spune că a plătit singur 24.000 lei în rate. Ana dorește apartamentul, iar Radu preferă bani și mașina.
Ce rezultă din situație
Inventarul pornește de la un activ brut orientativ de 720.000 lei și evidențiază separat soldul creditului de 120.000 lei. Numai ca model de lucru, înaintea pretențiilor contestate, o masă netă simplificată de 600.000 lei și contribuții egale ar indica un reper de 300.000 lei pentru fiecare. Dacă Ana ar primi apartamentul împreună cu suportarea internă a soldului, valoarea netă asociată ar fi 480.000 lei; dacă Radu ar primi mașina și economiile, ar avea 120.000 lei, iar diferența orientativă ar fi o sultă de 180.000 lei. Acesta nu este calculul final: cei 80.000 lei pretinși ca fonduri proprii și ratele de 24.000 lei plătite ulterior trebuie calificate și probate fără dublare. Mai ales, preluarea internă a creditului de către Ana nu îl eliberează pe Radu față de bancă fără acordul acesteia.
Documentele și ipotezele exempluluiDeschide dacă vrei să verifici pe ce se bazează cazul.
Ce informații te ajută
- certificatul de moștenitor și extrasul în care au intrat cei 80.000 lei
- transferurile dintre contul moștenirii și plata avansului
- contractul de cumpărare și extrasul de carte funciară al apartamentului
- contractul de credit, actele adiționale, graficul și adresa de sold
- extrasele care identifică cele 24.000 lei plătite după cererea de divorț
- actele mașinii și un reper actual de evaluare
- extrasele complete ale economiilor la datele relevante
- dovada datei introducerii cererii de divorț și hotărârea definitivă
- evaluarea apartamentului și dovada sursei posibile pentru sultă
- răspunsul scris al băncii privind o eventuală modificare contractuală.
Ipotezele exemplului
- soții nu au încheiat și nu au modificat o convenție matrimonială;
- apartamentul, mașina și economiile sunt tratate provizoriu ca bunuri comune numai pentru modelul de calcul;
- soldul de 120.000 lei este actual și datoria poate fi regularizată în modul ilustrat;
- cotele egale sunt doar punctul de pornire al exemplului, nu o concluzie asupra contribuției;
- fondurile proprii și plățile ulterioare nu au fost încă admise ca creanțe;
- toate valorile sunt ipotetice și nu reprezintă o evaluare ori un rezultat juridic.
Limita exemplului: este o situație educațională simplificată, nu un rezultat garantat și nu înlocuiește verificarea documentelor reale.
Ce verifici înainte de pasul următor
- 1
Fixează regimul matrimonial și calendarul juridic înainte de a clasifica bunurile.
- 2
Construiește un singur inventar pentru active, datorii, creanțe și poziții contestate.
- 3
Testează financiar loturile, sulta și creditul înainte de a cere atribuirea.
Documente și informații de pregătit
Lista este un punct de pornire. Instituția sau profesionistul care instrumentează cazul confirmă forma și documentele suplimentare.
- certificatul de căsătorie și hotărârea ori certificatul de divorț
- dovada datei introducerii cererii de divorț
- convenția matrimonială și actele oricărei schimbări de regim
- inventarul unic al bunurilor, datoriilor, creanțelor și pozițiilor contestate
- contractele de dobândire, facturile și dovezile de plată
- extrasele de carte funciară și documentațiile cadastrale actuale
- contractele de credit, leasing, garanție și actele adiționale
- adresele de sold și graficele de rambursare actualizate
- extrasele de cont complete pentru datele și perioadele relevante
- actele de moștenire, legatele, donațiile și comunicările donatorului
- documentele care urmăresc reinvestirea unui bun propriu
- adeverințele de venit, declarațiile fiscale și istoricul profesional relevant
- facturile, devizele, autorizațiile și plățile pentru îmbunătățiri
- dovezile ratelor, taxelor și reparațiilor plătite după separare
- actele privind chirii, venituri produse de bunuri și folosința exclusivă
- fotografii datate și procese-verbale privind bunurile mobile
- evaluări actuale ori repere de piață explicate, fără a le confunda cu expertiza
- o propunere de loturi cu calculul transparent al sultei
- dovada sursei din care ar putea fi plătită sulta
- corespondența scrisă cu banca privind preluarea sau refinanțarea creditului
Întrebările apropiate acoperite aici
Aceste formulări duc la aceeași regulă de bază și sunt ținute împreună pentru ca explicația să rămână completă.
Partaj după divorț
Poate fi făcut și ulterior.
Partaj după mai mulți ani de la divorț
Coproprietatea poate continua, dar pretențiile se verifică separat.
Ce se confundă frecvent
- Nu presupune că divorțul a împărțit automat bunurile.
- Nu aplica regulile comunității legale înainte de a verifica regimul matrimonial concret.
- Nu trata data mutării din locuință ca dată juridică automată a încetării comunității.
- Nu omite din inventar un bun numai pentru că este pe numele celuilalt.
- Nu include automat orice bun folosit de familie fără a verifica modul dobândirii.
- Nu transforma o investiție într-un bun propriu direct în cotă de proprietate fără analiza creanței.
- Nu cere o cotă inegală doar din diferența de salariu a unui singur an.
- Nu ignora contribuția la obligațiile comune, gospodărie și îngrijirea copiilor.
- Nu folosi prețul istoric al imobilului ca valoare actuală de partaj.
- Nu scădea soldul creditului printr-o formulă universală fără a califica datoria și raporturile dintre părți.
- Nu presupune că atribuirea casei îl eliberează pe celălalt din credit.
- Nu promite o sultă pe care beneficiarul bunului nu o poate finanța la termen.
- Nu accesa fără drept contul, e-mailul sau telefonul celuilalt pentru a obține probe.
- Nu invoca imprescriptibilitatea partajului pentru toate pretențiile bănești asociate.
- Nu lăsa neclare predarea, termenele, cheile, cheltuielile și înscrierea în cartea funciară.
Întrebări frecvente
Partajul trebuie cerut în același dosar cu divorțul?
Nu. Divorțul și lichidarea regimului matrimonial sunt demersuri distincte. Partajul poate fi pregătit și realizat separat, prin act autentic dacă există acord complet sau în instanță dacă există neînțelegeri.
Există un termen în care trebuie cerut partajul?
Art. 669 din Codul civil prevede că încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând. Nu extinde regula automat la creanțe, fructe ori despăgubiri asociate; acestea trebuie calificate și verificate separat, iar amânarea poate slăbi probele.
După divorț casa este automat jumătate-jumătate?
Nu se produce automat un transfer material. La lichidare se stabilește masa și contribuția globală; până la proba contrară, contribuția este prezumată egală. Apoi casa poate fi atribuită, împărțită dacă este posibil sau vândută.
Contează că numai unul este trecut în contract?
Titularul formal este o informație importantă, dar nu întotdeauna decisivă în comunitatea legală. Se verifică data, regimul, modul dobândirii, sursa fondurilor și excepțiile privind bunurile proprii.
Salariul mai mare înseamnă automat o cotă mai mare?
Nu. Contribuția se analizează global, la dobândirea bunurilor și îndeplinirea obligațiilor comune. Veniturile sunt o componentă, alături de celelalte contribuții dovedite și de prezumția legală de egalitate.
Poate unul să păstreze apartamentul?
Da, prin acord sau atribuire judiciară, dacă soluția este juridic posibilă și sunt tratate cota, valoarea și sulta. Creditul și garanția se discută separat cu banca.
Cum se stabilește sulta?
Nu doar din prețul inițial. Se pornește de la valoarea relevantă a bunului, cotele și regularizările admise, în contextul întregii mase. Formula trebuie prezentată transparent și verificată pe soluția concretă.
Ce se întâmplă dacă niciunul nu poate plăti sulta?
Dacă bunul nu poate fi împărțit convenabil și atribuirea nu funcționează, se poate ajunge la vânzare și distribuirea prețului conform drepturilor stabilite. În procedura judiciară, Codul reglementează atât vânzarea prin învoială, cât și prin executor.
Un acord dintre foștii soți scoate un codebitor din credit?
Nu automat. Acordul ori hotărârea reglează raportul patrimonial dintre foștii soți; modificarea contractului de credit, a debitorilor ori garanțiilor cere participarea și acceptul creditorului în condițiile sale.
Ce se întâmplă dacă descoperim ulterior un bun omis?
Art. 684 alin. (3) din Codul civil permite partajul suplimentar al bunurilor omise. Trebuie însă dovedită natura bunului, iar eventualele pretenții asociate se analizează separat și sub aspectul termenelor lor.
Când devine unul proprietar exclusiv pe imobil?
Efectul rezultă din actul de partaj ori hotărârea definitivă și, pentru imobile, este legat de înscrierea în cartea funciară potrivit Codului civil și legislației cadastrale. Verifică și predarea, sulta și sarcinile.
Surse oficiale pentru acest ghid
Sursele folosite pentru documentarea ghidului sunt listate mai jos. Pentru o decizie concretă, verifică forma în vigoare și actele situației tale.
Nu afișăm o dată de verificare juridică până când sursele acestui ghid nu sunt reverificate integral și documentat.
Sinteză realizată cu asistență AI. Conținutul nu este prezentat ca revizuit de un avocat, notar sau magistrat și nu înlocuiește consultanța juridică.
- Codul civil — forma consolidatăPortal LegislativArt. 263–264 despre interesul și ascultarea copilului; art. 424 și 448 despre stabilirea paternității și egalitatea copilului din afara căsătoriei; art. 273 despre interdicția unei noi căsătorii cât timp persoana este căsătorită; art. 312–372 despre regimurile matrimoniale, locuința familiei, bunurile comune/proprii, aporturile la societăți, independența patrimonială și lichidare; art. 373–404 despre divorț, despăgubiri, întreținerea între foștii soți și prestația compensatorie; art. 486–534 despre autoritatea părintească și întreținere; art. 577–597 despre accesiunea imobiliară; art. 636–686 despre coproprietate și partaj; art. 970–983 despre drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor; art. 1034–1085 despre testament, legate și revocare; art. 1345–1348 despre îmbogățirea fără justă cauză; art. 1599–1608 despre preluarea datoriei; art. 2013–2038 despre mandat și încetarea lui; art. 2230–2232 despre beneficiarul asigurării de persoane; art. 2500–2544 despre prescripția extinctivă.
- Codul de procedură civilă — forma consolidatăPortal LegislativArt. 80–89 despre reprezentare, forma mandatului și actele de dispoziție; art. 155–167 despre citare, inclusiv persoana aflată în străinătate; art. 194 despre cerere; art. 910–914 despre executarea hotărârilor privitoare la minori; art. 915–935 despre competență, prezență, măsurile provizorii, soluționarea și efectele divorțului; art. 980–996 despre partaj; art. 997–1.002 despre ordonanța președințială; art. 1.094–1.101 despre recunoașterea hotărârilor străine.
- OUG nr. 80/2013 — forma consolidatăPortal LegislativArt. 3: grila cererilor evaluabile în bani; art. 5: taxa pentru partaj în forma modificată în 2024; art. 15: taxele cererilor de divorț; art. 29: scutiri.
- Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996Portal LegislativArt. 24 și 28 despre înscrisurile și cererea de carte funciară; art. 35–36 și 41 despre hotărâri, acte notariale și înregistrarea imobilelor după partaj.